.. si as dori sa fiu acum, o romanta cu parfum, sa pot sta in parul tau..
ce vina am? ca treci pe drumul meu spre casa.. iar in plus sunt norme care nu-mi dau voie sa-ti vorbesc..
cu parul tau.. as vrea sa ma joc si eu..
astazi te-am revazut..
nu m-am schimbat de loc, doar ceva din mine..
anii trec.. primaveri se duuuuuucccc..
sa-ti vorbesc nu pot, dar pot sa-ti cant..
cant, si nu de fericire. nici macar de tristete. cant din obisnuinta gandurilor in culori inchise, cu fluturi in jur si perioade de timp care se repeta. n-am uitat ce sunt si gandul asta cumva ma tine la suprafata acum cand realitatea din jur ma oboseste poate mult prea tare. nu imi e dor de oameni, ci de clipe. de clipe care nu se vor mai repeta cu siguranta, dar cu siguranta vor ramane la fel de frumoase ca si in prezentul lor. clipe cand simteam ca am aripi. ca daca chiar vreau, lumea poate fi a mea. pentru ca lumea insemna atunci atat de putin..
chiar asa, ce vina am eu pentru normele existente? pentru ingradirea care trebuie sa o respect in jurul meu caci daca as scrie acum, aici, exact la ce ma refer, multa lume ar zice ca am innebunit. multa m-ar recunoaste de altfel :)
vine craciunul. si stiu ca am scris deja ce vreau de craciun. stiu stiu, dar totusi, craciunurile trecute au ramas restate la un acelasi capitol. acelasi, mereu acelasi. adica ala care conteaza, la naiba!!
Un comentariu:
ma intreba gooshy cum ii zice la melodia aia cu 'paru' sa o invete la chitare; cred ca de aici i se trage:)
Trimiteți un comentariu